Am urmarit in ultimii ani, dar mai ales in ultimele saptamani cum se cearta politicienii de la Bucuresti pentru acest vot uninominal. Si ca de obicei cand te certi nu iese nimic bun la sfarsit.

Pentru a fi mai explicit as dori sa va explic pe scurt cum am inteles eu ca va fi impartirea mandatelor dupa finalizarea votului. Ca si model voi lua rezultatul, nu prea fericit, de la alegerile locale din 1 iunie 2008 pentru Consiliul Judetean. Mai intai procedura, dupa care si impartirea propriu-zisa dupa voturile din 1 iunie.

Dupa terminarea numaratorii voturilor se centralizeaza la Bucuresti voturile tuturor partidelor, aliantelor politice si ale independentilor. Independentii care au un rezultat de cel putin 50%+1 vot intra in Parlamentul Romaniei, cei ce nu reusesc aceast lucru nu vor intra in Parlament, iar voturile exprimate in favoarea danselor/dansilor vor fi pierdute (nu intra nici la redistribuire). Mai departe se ia numarul de voturi de la toate partidele si aliantele politice si se nominalizeaza doar acele partide care au depasit pragul electoral (5% partide politice, 8% aliante politice formate din 2 partide, 9% din trei partide s.a.m.d.). Celelalte partide care nu au reusit sa treaca acest prag electoral nu intra in Parlamentul Romaniei, iar voturile exprimate in favoarea acestora se pierd definitiv fara a intra la redistribuire. O exceptie de la aceasta regula fac doar partidele care au cel putin 6 deputati si 3 senatori care au reusit sa obtina 50%+1 din voturile din colegiul in care au candidat.

Dupa ce sunt stabilite partidele ce au trecut pragul electoral se trimit voturile inapoi la birourile electorale de circumscriptie judeteana unde se calculeaza totalul de voturi adunate de fiecare partid care a trecut pragul electoral in parte (in 1 iunie aceste partide au fost PSD, PD-L, PNL si UDMR). Aceste voturi reprezinta numarul de voturi ce se va lua in calcul la distribuirea directa a mandatelor de Deputati si Senatori. Suma voturilor dintr-un judet se imparte la numarul de mandate disponibile pentru acel judet (ex. Bihor: 4 Mandate de Senator si 9 mandate de Deputat) rezultand coeficientul electoral al judetului (CEJ) pentru un mandat. Voturile unui partid la nivel judetean se impart mai apoi la acest CEJ rezultand cate mandate directe de Deputat sau Senator ii revin fiecarui partid in judetul respectiv si un coeficient (Rest). Dupa acest lucru se ia fiecare colegiu in parte si fiecare candidat in parte si numarul de voturi obtinut de acesta. Acest numar de votuti obtinute se imparte la acel CEJ rezultand “vestitul” coeficient electoral al fiecarui candidat (cu opt zecimale). In urma tabelului cu coeficientii electorali ai fiecarui candidat se distribuie mandatele directe ale fiecarui partid, mandatele ramase libere (datorita acelui rest de la fiecare partid) vor fi redistribuite la nivel national.

Concret: In urma alegerilor din 1 iunie 2008 in judetul Bihor, conform voturilor obtinute si a coeficientului electoral judetean s-au obtinut urmatoarele mandate directe: PNL 1 Senator si 2 Deputati, PD-L 1 Senator si 2 Deputati, UDMR 1 Senator si 2 Deputati, PSD 1 Deputat.

Conform coeficientului electoral al fiecarui candidat mandatele s-au distribuit dupa cum urmeaza:

PNL: Senator in colegiul II Beius-Alesd, Deputati in colegiile III Alesd si IV Beius;

PD-L: Senator in colegiul III Salonta-Ceica , Deputati in colegiile V Ceica si VI Salonta

UDMR: Senator in colegiul I Marghita-Sacueni, Deputati in colegiile I Marghita si II Sacueni;

PSD: Deputat in colegiul VIII Oradea Centru

Paradoxal candidatul la Camera Deputatilor PSD Beius pierde mandatul de Deputat obtinand 9.360 de voturi, iar candidatul PSD Oradea castiga un mandat de Deputat cu 2.200 de voturi. Acelasi lucru se intampla si in cazul PD-L Beius unde cu 10.500 de voturi nu intra in Parlamentul Romaniei, iar candidatul PD-L Salonta reuseste cu 4.200 de voturi mai putin sa obtina functia de Deputat in Parlamentul Romaniei.